șcuitúră, șcuitúri, s.f. (reg.) lemn în formă de prismă triunghiulară, care se așază între acoperiș și căpriori, pentru a ridica streașina casei. Vezi definitia »

ASTENOBIÓZĂ s. f. fază de activitate redusă care intervine temporar în viața unor specii de insecte. (< fr. asthénobiose) Vezi definitia »

CONSONÁNTĂ s. f. consoană. (< germ. Konsonant) Vezi definitia »

BÍNTĂ, binte, s. f. (Mar.) Baba. – Din it. binda. Vezi definitia »

BÁLIGĂ, baligi, s. f. Excrement al animalelor mari. [Var.: bálegă s. f.] – Comp. sb. balega, alb. bagël'ë. Vezi definitia »