MÁRE², mări, s. f. Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; p. ext. ocean. ◊ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A vântura mări și țări = a călători mult. A încerca marea cu degetul = a face o încercare, chiar dacă șansele de reușită sunt minime. Peste (nouă) mări și (nouă) țări = foarte departe. ♦ Fig. Suprafață vastă; întindere mare; imensitate. ♦ Fig. Mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare. – Lat. mare, -is. Vezi definitia »

SALIFIÉRE s. f. separare a coloizilor dintr-o soluție prin adăugare de electroliți, alcool etc.; salificare. (după fr. salifier) Vezi definitia »

VIBROLAMINÁRE, vibrolaminări, s. f. (Constr.) Confecționare a panourilor mari de beton armat cu ajutorul unei instalații care laminează și vibrează concomitent betonul. – Vibra + laminare. Vezi definitia »

LIOFILIZÁRE s. f. procedeu de conservare a unor produse biologice, alimentare, medicamente prin sublimarea apei cu ajutorul vidului din produsele în prealabil congelate. (< liofiliza) Vezi definitia »

DESENSIBILIZÁRE s.f. Acțiunea de a desensibiliza și rezultatul ei. [< desensibiliza]. Vezi definitia »