PARAFLÁCĂRĂ s.f. Piesă metalică care protejează tija pistonului contra flăcărilor din cilindru la motoarele cu autoaprindere. [< para- + flacără]. Vezi definitia »

AMILOPECTÍNĂ, amilopectine, s. f. Component al amidonului care constituie învelișul exterior și insolubil al granulelor de amidon. – Din fr. amylopectine. Vezi definitia »

ANCHILOSTOMIÁZĂ, achilostomiaze, s. f. Boală provocată de anchilostom, caracterizată prin inflamarea mucoasei intestinale și prin pierderea hemoglobinei. [Pr.: -mi-a-] – Din fr. ankylostomiase. Vezi definitia »

PROTOBROMÚRĂ s. f. sare din combinația unui corp simplu cu cea mai mică cantitate de brom. (< fr. protobromure) Vezi definitia »

GRÚPĂ s. f. 1. mic colectiv de oameni subordonați unor forme organizatorice mai largi. ◊ (mil.) cea mai mică subunitate de instrucție și luptă. ◊ unitate administrativă dintr-o întreprindere sau instituție, bazată pe specializare, pe diviziunea muncii. 2. subdiviziune în științele naturii, din elemente care prezintă caractere comune. ◊ (chim.) fiecare dintre cele nouă subîmpărțiri ale sistemului periodic, cuprinzând elemente cu proprietăți asemănătoare. ♦ ~ sangvină = fiecare dintre cele patru categorii în care se poate clasifica sângele, după însușirile antigenice condiționate genetic. 3. subdiviziune în cadrul sistemului morfologic cuprinzând elemente cu trăsături comune. 4. totalitatea depozitelor sedimentare formate în timpul unei ere geologice. (< fr. groupe) Vezi definitia »