HĂLDÁN, hăldani, s. m. V. aldan. Vezi definitia »

VASLUIÁN, -Ă, vasluieni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul sau județul Vaslui. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul sau județul Vaslui. – Vaslui (n. pr.) + suf. -ean. Vezi definitia »

KUNGURIÁN s.n. (Geol.) Etaj al permianului mijlociu de facies marin, dezvoltat pe platforma rusă, corespunzător saxonianului din vestul Europei. // adj. Care corespunde acestui etaj. [Pron. -ri-an. / < cf. Kungur – localitate în fosta U.R.S.S.]. Vezi definitia »

iordán s. m. – Ceremonia religioasă a sfințirii apei, pe 6 ianuarie, întru comemorarea botezului Domnului. De la Iordan, și acesta din ngr. ’Iορδάνης, sl. Iordanŭ (Tiktin; DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 188). – Der. iordăni, vb. (a stropi cu apă sfințită, de Bobotează; este obicei religios și totodată popular, care conform tradiției se ținea cu mare fast la Curtea domnească); iordănit, s. n. (obicei popular ce constă în a stropi cu apă sfințită); iordănitor (var. iordănaș), s. m. (persoană care stropește cu apă sfințită). Vezi definitia »

LONDINIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul etaj al paleocenului, delimitat la Anglia. (cf. London) Vezi definitia »