s.m. și f., Persoană cu competența de a conduce un audit. (ISO 9000:2000) Vezi definitia »

LAMARCKÍSM s. n. Teorie biologică după care evoluția viețuitoarelor se explică prin influența variațiilor de mediu asupra comportamentului și morfologiei lor și care consideră că însușirile astfel dobândite se transmit ereditar. [Pr.: -chism] – Din fr. lamarckisme. Vezi definitia »

STRICNINÍSM s.n. Intoxicație cu stricnină. [< fr. strychninisme]. Vezi definitia »

DIMORFÍSM s.n. 1. Însușire pe care o au unele substanțe chimice sau unele minerale de a cristaliza în două forme diferite. 2. Existența la aceeași specie animală sau vegetală a două forme specifice distincte. [< fr. dimorphisme, cf. gr. dis – dublu, morphe – formă]. Vezi definitia »

OMOMORFÍSM s.n. v. homomorfism. Vezi definitia »