târșág s.n. și m. (reg.) 1. asociere, tovărășie; taifas, voie bună. 2. (s.m.) tovarăș de drum, ortac. Vezi definitia »

HARÁG, haragi, s. m. V. arac. Vezi definitia »

GEOFÁG, -Ă adj. (despre animale) care se hrănește cu pământ. (< fr. géophage) Vezi definitia »

MĂSLÁG, măslage, s. n. 1. Fructul foarte toxic al unei plante orientale (Anamirta cocculus), în formă de boabă roșie, întrebuințat uneori pentru a ameți peștii spre a-i pescui mai ușor. 2. (Bot.; reg.) Ciumăfaie. – Din magh. maszlag. Vezi definitia »

smag (-guri), s. n. – 1. Savoare, gust. – 2. (Arg.) Feciorie. – Var. smah, șmac, șmah. Germ. Geschmach, prin intermediul pol., rut. smak (Candrea; Scriban, Arhiva, 1913; cf. Pașca, Dacor., Dacor., VII, 407). Vezi definitia »