descoperí (descópăr, ít), vb. – 1. A lua, a ridica de pe ceva sau cineva ceea ce le acoperă. – 2. A găsi, a afla. – 3. A revela, a dezvălui. – Mr., megl. discoapir, istr. descoper(esc)u. Lat. dĭscooperῑre (Pușcariu 510; Candrea-Dens., 390; REW 2659; Tiktin; Candrea), cf. it. discoprire, prov., port. descobrir, fr. découvrir, sp. descubrir. – Der. descoperitor, adj. (care descoperă); nedescoperit, adj. (ignorat, ascuns). Vezi definitia »

PERI- elem. „în jurul, împrejurul”, „deasupra, în afară”, „în intervalul dintre”. (< fr. péri-, cf. gr. peri) Vezi definitia »

AGERÍ, ageresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pe cineva ager la minte. – Din ager. Vezi definitia »

MĂCELĂRÍ, măcelăresc, vb. IV. Tranz. 1. A ucide cu sălbăticie și în masă; a masacra, a extermina. ◊ Refl. recipr. Luptătorii se măcelăreau. 2. (Rar) A tăia animale pentru consum. ♦ (Înv. și reg.) A tăia în bucăți; a sfârteca, a ciopârți. – Din măcelar. Vezi definitia »

pândărí, pândărésc, vb. IV (reg.) 1. a aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată). 2. a face serviciul de pândar; a jitări, a păzi, a supraveghea; a sta de strajă, a veghea. Vezi definitia »