GLOSÍTĂ s. f. inflamație a limbii. (< fr. glossite) Vezi definitia »

audiénță (audiénțe), s. f. – Întrevedere acordată unui solicitator. Lat. audientia (sec. XVII). Vezi definitia »

CÓMINĂ s. f. (Reg.) Tescovină. – Din scr. komina. Vezi definitia »

FUITUIÁLĂ, fuituieli, s. f. 1. (Înv. și reg.) Material folosit în exploatările miniere la astuparea găurilor de mină. 2. (Înv.) Umplutură făcută din câlți, cârpe, hârtie, care se bagă în pușcă sau în pistol peste alice sau peste pulbere. [Pr.: -tu-ia-. – Var.: fultuiálă s. f.] – Fuitui (reg. „a îndesa” < magh.) + suf. -eală. Vezi definitia »

MÓRGĂ¹ s.f. Clădire în care se depun cadavrele găsite și neidentificate. ♦ Cameră într-un spital unde se depun cadavrele bolnavilor; prosectură. [< fr. morgue]. Vezi definitia »