fedeléș (-șe), s. n. – 1. Vas acoperit. – 2. Ploscă. – 3. Dans popular care se dansează în ajunul nunții. Mag. fedeles „cu capac”, de la fedel „cuvertură” (DAR; Gáldi, Dict., 89). Cihac, II, 497, îl punea greșit în legătură cu vadră, prin intermediul mag. veder. – Der. fedeleși, vb. (Arg., a lega strîns, a lega de mîini). – Din mag. fedo provine fedeu, s. n. (Trans., capac). Vezi definitia »

șodáș, -ă, adj. (reg.) glumeț; poznaș. Vezi definitia »

meríș s.n. (reg.) livadă cu meri. Vezi definitia »

chiolbáș (chiol-) s. m., pl. chiolbáși Vezi definitia »

PÂNDÍȘ adv. Ca la pândă, încet și fără zgomot; pe ascuns, pe furiș. – Pândi + suf. -iș. Vezi definitia »