Definita cuvantului porticuri
porticúri s.n. pl. (reg.) unelte agricole.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu porticuri
PETRI- elem. petro-. Vezi definitia »
AGERÍ, ageresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pe cineva ager la minte. – Din ager. Vezi definitia »
domirí (-résc, -ít), vb. – 1. (Înv.) A liniști, a potoli, a împăca. – 2. (Refl., înv.) A ceda, a se preda. – 3. (Refl.) A înțelege, a se convinge. – 4. A lămuri, a explica. – Var. dumiri, dumeri. Sl. miriti sę „a face pace”, de la mirŭ „pace”, cf. omiriti „a împăca”; trebuie presupusă adăugarea pref. exhaustiv do-, ca în cazurile doborî, dogori, etc. Totuși, după Cihac, II, 193, acest cuvînt se explică în general prin sl. *domĕriti „a măsura complet”, cf. rus. domjeriti „a măsura ce lipsește” (Tiktin; Berneker; Candrea; Scriban), cu toate că explicația este sub toate aspectele insuficientă (însuși Tiktin remarcase că primele două sensuri nu se potrivesc cu acest ultim etimon). – Der. nedumerit (var. nedomirit), adj. (care nu înțelege); nedumerire (var. nedomirire), s. f. (îndoială, întrebare). Vezi definitia »
învisterí vb. IV (înv.) a pune și a păstra în visterie. Vezi definitia »
mădărí (-résc, -ít), vb. – A mima, a momi. Origine incertă, probabil expresivă, cf. nineri. Relația cu sl. mudlĕti „a întîrzia” (Cihac, II, 180) este foarte îndoielnică, ca și cea cu germ. maddern (Scriban). În Mold. și Trans. – Der. mădăran, s. m. (încrezut, înfumurat); mădăritură, s. f. (înv., alintare). Aceleași intenții expresive pare să-i aparțină și mărdăși (var. mărdăgi, mărdăci), vb. (a murdări, a păta), cf. modîrlă. Vezi definitia »