DEFERÍ, defér, vb. IV. Tranz. 1. (Determinat prin „justiției”, „tribunalului” etc.) A trimite (pe cineva) înaintea unui organ de judecată sau de urmărire penală; a supune o cauză unui for judecătoresc. 2. (Neobișnuit) A acorda, a conferi (o cinste, o demnitate, o distincție). – Din fr. déférer, lat. deferre. Vezi definitia »

POTPURÍ s.n. v. potpuriu. Vezi definitia »

ÎNFRIGĂRÍ, înfrigăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pune în frigare. – Din în- + frigare. Vezi definitia »

om cu o mie de chipuri expr. actor cu mari disponibilități pentru rolurile de compoziție. Vezi definitia »

a înghiți cu noduri expr. 1. a suporta cu necaz / cu amărăciune o durere / o umilință (fără a putea riposta). 2. a mânca în silă / cu mare greutate. Vezi definitia »