BRĂCINÁR, brăcinare, s. n. (Pop.) Șiretul (sau sfoara, cureaua) cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, ițarii etc. – Din brăcire (puțin folosit) + suf. -ar. Vezi definitia »

ANCILÁR, -Ă adj. Referitor la servitori. [Cf. fr. ancillaire < lat. ancilla]. Vezi definitia »

PRIMIPILÁR s. m. (la romani) centurion care comanda prima centurie a unei cohorte. (< lat. primipilaris, fr. primipilaire) Vezi definitia »

BALNEÁR, -Ă, balneari, -e, adj. De băi¹ (II); privitor la băile de mare. Cură balneară. [Pr.: -ne-ar] – Din fr. balnéaire, lat. balnearius. Vezi definitia »

SCRÂNCIOBÁR, scrânciobari, s. m. (Reg.) Om care învârtește scrânciobul (manual). – Scrânciob + suf. -ar. Vezi definitia »