Definita cuvantului bord
bord (bórduri), s. n. – 1. (Trans.) Piatră, pietricică. – 2. (Trans.) Bulgăre de pămînt uscat. Origine necunoscută. Ar putea fi o formație spontană, pornind de la botf-. După Diculescu, Elementele, 490, provine din lat. *bŏlĭdum ‹ βωλώδης „plin de cocoloașe”; această opinie a fost adoptată de Giuglea, Dacor., III, 594, care face din bord baza lui bordei. – Der. bordan, s. m. (stîncă); bordos, adj. (puternic, viteaz).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bord
HAZÁRD s.n. Soartă, destin. ♦ Întâmplare. ◊ Joc de hazard = joc de noroc. [Pl. -duri, -de. / < fr. hasard]. Vezi definitia »
PANICÁRD, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care se lasă ușor cuprins de panică. II. adj. care denotă, manifestă panică. (< fr. paniquard) Vezi definitia »
bord (bórduri), s. n. – Margine din stânga sau din dreapta a unei ambarcațiuni (mari). – Var. bor, s. n. (margine răsfrântă a calotei pălăriei). Fr. bord. – Der. bordură, s. f., din fr. bordure; deborda, vb., din fr. déborder. Vezi definitia »
BABÓRD, baborduri, s. n. 1. Partea stângă a unei nave privind spre partea dinainte a vasului. 2. Marginea din stânga a fuzelajului unui vehicul aerian, privind spre partea dinainte a aerovehiculului. – Fr. bâbord. Vezi definitia »
SABÓRD s.n. Deschizătură în pereții laterali ai unei nave, care folosește la aerisire, la încărcarea și la descărcarea mărfurilor etc. [< fr. sabord]. Vezi definitia »