LEVÍT s.m. (Ist.) Preot la vechii evrei. [Cf. fr. lévite, lat.t. levita. < ebr. Lewi – nume propriu, însemnând „acela care unește”]. Vezi definitia »

batjocorit, -ă, batjocoriți, -te, adj. (pop.) istovit, vlăguit. Vezi definitia »

SCORMONÍT s. n. Scormonire. – V. scormoni. Vezi definitia »

ÎNĂDUȘÍT, -Ă, înădușiți, -te, adj. (Reg.) Nădușit. – V. înăduși. Vezi definitia »

NUMÍT, -Ă, numiți, -te, adj. 1. Care poartă numele sau porecla de..., cu numele de..., al cărui nume este... ♦ Care a fost citat mai înainte, al cărui nume s-a pomenit mai înainte. 2. (Înv.) Cunoscut, renumit, celebru. – V. numi. Vezi definitia »