TROSC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere, de o trosnitură, de o lovitură, de o rupere. – Onomatopee. Vezi definitia »

DREGĂTORÉSC, -EÁSCĂ, dregătorești, adj. Care aparține dregătorului sau dregătoriei, privitor la dregători sau la dregătorie. – Dregător + suf. -esc. Vezi definitia »

CURTENÉSC, -EÁSCĂ adj. de curte. ◊ (despre poezia erotică a evului mediu și a Renașterii) care exprimă un adevărat cult pentru femeie. (< curtean + -esc) Vezi definitia »

CARNAVALÉSC, -ÉSCĂ, carnavalești, adj. (Rar) Care aparține carnavalului, privitor la carnaval. – Din fr. carnavalesque. Vezi definitia »

CREȘTINÉSC, -EÁSCĂ, creștinești, adj. De creștin (II 1), privitor la creștinism. – Creștin + suf. -esc. Vezi definitia »