SPĂLĂTÓR, (I) spălătoare, s. n. (II) spălători, s. m. I. S. n. 1. Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor. ♦ Chiuvetă specială în care se spală vasele de bucătărie. 2. Bucată de pânză, de sârmă etc. cu ajutorul căreia se freacă și se spală vasele. 3. Instalație specială, în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate. II. S. m. Muncitor dintr-o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale. – Spăla + suf. -ător. Vezi definitia »

DIAPROIECTÓR s. n. aparat pentru diaproiecție. (< germ. Diaprojektor) Vezi definitia »

CONTINUATÓR, -OÁRE s.m. și f. Care continuă ceva început de altul. [Cf. fr. continuateur]. Vezi definitia »

ADAPTATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care face o adaptare. ◊ specialist care dă forma necesară ideilor, subiectelor sau scenariilor altora. (< fr. adaptateur) Vezi definitia »

HIPNOTIZÓR, -OÁRE, hipnotizori, -oare, s. m. și f., adj. (Rar) (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza; hipnotizator. – Din fr. hypnotiseur. Vezi definitia »