Definita cuvantului poticăli
poticălí, poticălésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a veni necazul, a da de belea. 2. a copleși, a încărca, a împovăra; a pedepsi. 2. a copleși, a încărca, a împovăra; a pedepsi. 3. (refl.) a se primejdui, a se pedepsi. 4. a abate, a amăgi, a corupe; a înșela, a păcăli
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu poticăli
cășcălí, cășcălésc, vb. IV (reg.) a face ceva în grabă, de mântuială, ca un cârpaci; a cârpăci. Vezi definitia »
mâglí, mâglésc, vb. IV (reg.) a face o casă de lemn, îmbucând capetele grinzilor, unele în altele. Vezi definitia »
bălí (-ésc, -ít), vb. – A fura, a șterpeli. Origine necunoscută. Termen de arg.; pare de origine țigănească (cf. Juilland). Vezi definitia »
HALÍ, halesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A mânca (repede și cu lăcomie). – Din țig. halo. Vezi definitia »
POLI- Element prim de compunere savantă însemnând „mai mulți”, „mai multe”. [< fr. poly-, it. poli-, cf. gr. polys]. Vezi definitia »