HĂULITÚRĂ, hăulituri, s. f. Chiuitură. [Pr.: hă-u-] – Hăuli + suf. -tură. Vezi definitia »

RÚNDĂ s. f. 1. (box, lupte, șah) fiecare dintre reprizele din cadrul aceleiași competiții. 2. parte dintr-un șir de acțiuni, manifestări etc. de același fel. (< germ. Runde, fr. round) Vezi definitia »

BALÍSTICĂ s.f. (Fiz.) Disciplină care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor grele (proiectile, rachete) pe traiectorie. [< fr. balistique]. Vezi definitia »

FÉBRĂ s. f. 1. Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc.; temperatură, căldură, arșiță, fierbințeală. ♦ (Urmat de determinări arătând felul bolii) Nume dat mai multor boli care se manifestă prin temperatură ridicată. ◊ Febră aftoasă v. aftoasă. Febră recurentă v. recurent. Febră musculară = stare de oboseală generală care apare în urma unor eforturi fizice deosebite. 2. Fig. Emoție, neliniște, încordare (înaintea sau la timpul producerii unui eveniment). – Din lat. febris, it. febbre. Vezi definitia »

lachérdă (lachérde), s. f. – Pălămidă (Pelamys sarda). – Mr. lăcherdă. Ngr. λαϰέρδα, din lat. lacerta (Skok, ZRPh., LVII, 475; DAR; Gáldi 204), cf. bg., tc. lakerda. Vezi definitia »