ZDROBITÓR, -OÁRE, zdrobitori, -oare, adj., s. f., s. n. I. Adj. 1. Care zdrobește. ♦ Fig. Copleșitor, istovitor. 2. Fig. Care înlătură orice îndoială; hotărâtor. Argument zdrobitor. II. 1. S. f. Mașină folosită pentru mărunțirea sau separarea prin strivire, rupere, smulgere etc. a unor materiale textile, a unor fructe, legume, semințe etc. 2. S. n. Spec. (Reg.) Meliță. – Zdrobi + suf. -tor. Vezi definitia »

purcezătór, purcezătoáre, adj. (înv.) 1. care pornește, care pleacă. 2. care provine, care își are originea, începutul; care emană din ... Vezi definitia »

MUGITÓR, -OÁRE, mugitori, -oare, adj. 1. (Despre unele animale) Care mugește (I); mugind. 2. P. anal. (Despre ape, furtuni) Care vuiește, care urlă cu putere. – Mugi + suf. -tor. Vezi definitia »

AMOR v. Cupidon. Vezi definitia »

PIEZOOSCILATÓR s.n. (Fiz.) Oscilator electronic care folosește ca element rezonator un cristal de cuarț. [Pron. pie-zo-os-, pl. -oare. / cf. it. piezooscillatore]. Vezi definitia »