Definita cuvantului potinteu
potintéu, potintéie, s.n. și adv. (reg.) 1. lemn scurt, fix, care depărtează cormana de coarnele plugului. 2. lemn care sprijină alt lemn; proptea. 3. obstacol, piedică. 4. (adv.) drept, nemișcat, neclintit; dârz.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu potinteu
PNEUMOPERITONÉU s.n. Prezență patologică sau terapeutică de aer în peritoneu. [Cf. fr. pneumopéritoine]. Vezi definitia »
lepedéu (lepedéuri), s. n. – Cearșaf. Mag. lepedő (Cihac, II, 512; Tiktin; Gáldi, Dict., 141). În Trans. Vezi definitia »
PERINÉU, perinee, s. n. Regiune anatomică cuprinsă între organele genitale externe și anus. – Din fr. périnée. Vezi definitia »
MONOCLAMIDÉU, -ÉE I. adj. (despre flori) cu un singur înveliș. II. s. n. pl. plante dicotiledonate anemofile, cu flori monoclamidee. (< fr. monochlmaydé/s/) Vezi definitia »
CRETACÉU, -E, cretacei, -e, I. adj. 1. (Despre roci) de natura cretei. 2. (Despre plante) care crește pe sol cretacic. II. s.n. Cretacic. (din fr. crétacé) Vezi definitia »