SUBSTITÚȚIE s. f. substituire. ♦ metoda ĩ = metodă de rezolvare a unui sistem de ecuații algebrice care constă în înlocuirea unei necunoscute dintr-una din ecuații cu valoarea ei, dedusă din cealaltă ecuație. ◊ (chim.) înlocuirea unui atom sau a unui radical dintr- o moleculă printr-un alt atom sau prin alt radical. ◊ (lingv.) înlocuire a unui sunet prin altul. ◊ dispoziție prin care un moștenitor este obligat să transmită la moartea sa bunurile moștenite unei persoane desemnate ca succesorul său obligatoriu. (< fr. substitution, lat. substitutio) Vezi definitia »

LÁMBLIE s. f. protozoar flagelat parazit, care se stabilește în intestinul subțire, dând naștere la tulburări; giardia. (< fr., lat. lamblia) Vezi definitia »

măștihoáie, măștihói, s.f. (reg.) mamă vitregă. Vezi definitia »

ELECTROBIOLOGÍE s. f. 1. aplicare a electricității în studiile biologice. 2. studiu al efectelor electricității în organismele vii. (< fr. électrobiologie) Vezi definitia »

ANIZOPÍE s. f. defect de vedere prin hipermetropie la un ochi și miopie la celălalt. (< engl. anisopia) Vezi definitia »