Definita cuvantului magnetic
MAGNÉTIC, -Ă adj. 1. Referitor la magnet, de magnet, ca magnetul. ◊ Câmp magnetic = spațiul din jurul unui magnet în care se exercită forța acestuia. 2. (Fig.) Care magnetizează (2); magnetizant. [Cf. fr. magnétique, lat. magneticus, germ. magnetisch].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu magnetic
ANTINEFRÉTIC, -Ă, antinefretici, -ce, adj. s. n. (Medicament) împotriva colicilor renale. – Din fr. antinéphritique. Vezi definitia »
AMIELÍNIC, -Ă adj. lipsit de mielină. (< fr. amyélinique) Vezi definitia »
BIOACÚSTIC, -Ă, bioacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocupă cu studiul producerii, structurii și funcției semnalelor acustice la organismele vii. 2. Adj. De bioacustică (1). [Pr.: bi-o-a] – Din germ. Bioakustik, engl. bioacoustics. Vezi definitia »
AUTOCRÁTIC, -Ă adj. Cu caracter de autocrație; cu puteri nelimitate; absolut. [Pron. a-u-. / cf. fr. autocratique, it. autocratico]. Vezi definitia »
BIODINÁMIC, -Ă, biodinamici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Disciplină care studiază dinamica funcțiilor organice. 2. Adj. De biodinamică. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biodynamique. Vezi definitia »