Definita cuvantului magneton
MAGNETÓN s.n. (Fiz.) Unitate de măsură pentru magnetismul electronului și al nucleelor atomice. [Cf. germ. Magneton, fr. magnéton, it. magnetone].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu magneton
SLON, slonuri, s. n. (Reg.) Șopron. – Comp. sb. slom. Vezi definitia »
COMBINEZÓN s.n. 1. Obiect de îmbrăcăminte femeiască, care acoperă corpul de la umeri până la genunchi și care se poartă pe sub rochie; furou. 2. Salopetă. [< fr. combinaison]. Vezi definitia »
ENEAGÓN, eneagoane, s. n. Poligon cu nouă laturi (și tot atâtea unghiuri); [Pr.: -ne-a-] – Din fr. ennéagone. Vezi definitia »
PERIGÓN, perigoane, s. n. Înveliș floral simplu, nediferențiat în caliciu și corolă. – Din fr. périgone, lat. perigonium. Vezi definitia »
NASIÓN s. n. reper cranian folosit în antropologie la determinarea diametrelor craniului. (< fr. nasion) Vezi definitia »