ușchit, -ă, ușchiți, -te adj. 1. nebun, smintit. 2. plecat; fugit. 3. fugit din țară; rămas în străinătate. 4. excentric, ieșit din comun. Vezi definitia »

BONCĂNÍT, boncănituri, s. n. 1. Mugetul cerbului în perioada de împerechere. 2. Perioada de împerechere la cerbi. – Din boncăni „a rage”. Vezi definitia »

SMITHSONÍT s. n. Carbonat de zinc natural, sub formă de cristale, care se folosește ca minereu de zinc sau pentru obiecte de podoabă. [Pr.: smi-so-nit, var. (după alte surse) smitsonic] – Din fr., engl. smithsonite. Vezi definitia »

SEMIFINÍT, -Ă adj. (despre produse industriale etc.) care nu a suferit o transformare pentru a putea fi comercializat. (< fr. semi-fini) Vezi definitia »

CUARȚÍT s.n. Rocă metamorfică cu structură șistoasă, de culori diferite, compactă, dură. [Cf. fr. quartzite, germ. Quarzit]. Vezi definitia »