RÍMĂ, rime, s. f. Repetare a sunetelor finale în două sau în mai multe versuri (începând cu ultima silabă accentuată); p. ext. potrivire a sunetelor finale a două cuvinte. ♦ Cuvânt (ori segment dintr-un cuvânt) care rimează cu altul. ♦ Vers. – Din fr. rime. Vezi definitia »

PARTITÚRĂ s.f. Note destinate unui ansamblu muzical; text muzical cuprinzând totalitatea notelor care se execută în același timp de către membrii unui ansamblu și care pot fi urmărite separat sau concomitent; (p. ext.) compoziție muzicală. [< it. partitura]. Vezi definitia »

AUTOSCÁRĂ s. f. autovehicul cu un schelet în formă de turn cu scară. (< auto² + scară) Vezi definitia »

BERMÚDĂ s. f. șort până la genunchi. (< fr., amer. bermuda) Vezi definitia »

stolíță², stolíțe, s.f. (reg.) bucătăreasă (la nuntă). Vezi definitia »