tăgădáș s.n. (reg.) negare, tăgadă. Vezi definitia »

SÂMBRÁȘ, sâmbrași, s. m. (Înv. și reg.) Persoană care se însoțește cu alta în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor. – Sâmbră + suf. -aș. Vezi definitia »

grébleș, -ă, grébleși, -e, adj. (reg. înv.; despre coarnele boului) încovoiat ca o greblă. Vezi definitia »

BUJORÁȘ, bujorași, s. m. Bujorel (1). – Din bujor + suf. -aș. Vezi definitia »

ÎMPREJURÁȘ, împrejurași, s. m. (Înv.) Persoană care se află (la un moment dat) în preajma, în anturajul cuiva; vecin, megieș. – Din împrejur + suf. -aș. Vezi definitia »