URICOPOIÉTIC, -Ă adj. Referitor la uricopoieză. [Pron. -po-ie-. / < fr. uricopoïétique]. Vezi definitia »

TIOCIÁNIC, -Ă adj. acid ~ = acid instabil, gazos, care poate fi condensat cu aer lichid, formând cristale; acid rodanhidric, acid sulfocianic. (< fr. thiocyanique) Vezi definitia »

DIASCÓPIC, -Ă adj. Referitor la diascopie. [Pron. di-as-. / < fr. diascopique]. Vezi definitia »

PALEOZÓIC s.n. A doua eră geologică dintre precambrian și mezozoic, în care s-au format munții, au apărut ultimele tipuri de nevertebrate, unii pești vertebrați și reptilele primitive și s-a dezvoltat flora continentală până la conifiere; era primară. // adj. Care aparține acestei ere. [Pron. -zo-ic. / < fr. paléozoïque, cf. gr. palaios – vechi, zoe – viață]. Vezi definitia »

SIMPÁTIC adj. 1. Care inspiră simpatie; plăcut, drag, atrăgător. 2. Cerneală simpatică = cerneală care, după ce s-a scris cu ea, nu devine vizibilă decât în urma tratării cu diferite chimicale sau cu ajutorul căldurii. 3. (Anat.) Sistem nervos simpatic (sau s.n.) marele simpatic = parte a sistemului nervos formată din ganglioni și fibre nervoase, care reglează funcțiile vegetative. [Cf. fr. sympathique, it. simpatico < gr. syn – cu, pathos – afecțiune]. Vezi definitia »