AUTOTRÓF, -Ă adj. (Biol.; despre organisme) Care își produce singur substanțele de care are nevoie. [Pron. a-u-, pl. -fi, -fe. / < fr. autotrophe, cf. gr. autos – însuși, trophe – hrană]. Vezi definitia »

FILOSÓF, -OÁFĂ s.m. și f. v. filozof. Vezi definitia »

APOSTRÓF, apostrofuri, s. n. Semn ortografic de forma unei virgule, care se pune în partea de sus a unui cuvânt, pentru a arăta absența accidentală în rostire a unor sunete. – Fr. apostrophe (lat. lit. apostrophus). Vezi definitia »

PANTÓF, pantofi, s. m. Încălțăminte de stradă din piele, din materiale sintetice sau din pânză, care acoperă laba piciorului până la gleznă. – Din germ. Pantoffel. Vezi definitia »

-ZÓF, -ZOFÍE elem. „Înțelept, înțelepciune”, „învățat”. (din fr. -sophe, -sophie, cf. gr. sophos, sophikos, sophia) Vezi definitia »