SUFLĂTÓR, (1, 2) suflători, s. m., (3, 4) suflătoare, s. n. 1. S. m. (La pl.) Instrumente muzicale de suflat. 2. S. m. Persoană care cântă la un instrument de suflat. 3. S. n. Țeavă prin care muncitorul sticlar suflă aer într-o masă de sticlă topită, pentru a-i da diverse forme. 4. S. n. Dispozitiv pentru suflarea unui curent de abur sau de aer în cutia de fum a unei locomotive. ♦ Suflai. – Sufla + suf. -ător. Vezi definitia »

PIEPTĂNĂTÓR, -OÁRE, pieptănători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care piaptănă anumite fibre textile; muncitor calificat în pieptănatul¹ fibrelor textile. 2. S. f. Mașină (sau organ de mașină, unealtă) de pieptănat fibrele textile. ◊ (Adjectival) Cilindru pieptănător. – Pieptăna + suf. -ător. Vezi definitia »

COCREATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care creează (ceva) împreună cu un altul. [Pron. -cre-a-. / et. incertă]. Vezi definitia »

zdruncinătór adj. m., pl. zdruncinătóri; f. sg. și pl. zdruncinătoáre Vezi definitia »

ANIHILATÓR, -OÁRE, anihilatori, -oare, adj. (Rar) Care anihilează. – Anihila + suf. -tor. Vezi definitia »