Definita cuvantului bortă
bórtă (bórte), s. f. – Gaură, scobitură, groapă. Germ. Borte (Mîndrescu 30; Borcea 179; Gáldi, Dict., 191). Rut. bort(a), drept etimon al rom., derivă de la el pe care DAR îl indică (Candrea, Elemente, 404). Și pl. borți este posibil. – Der. borti, (var. borteli, bortili), vb. (a găuri); bortos, adj. (săpat, golit). Cf. burtucă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bortă
SMOCHÍNĂ, smochine, s. f. Fructul smochinului. – Din sl. smokvina, bg. smokinja. Vezi definitia »
agheasmă s. f. sg. 1. băutură spirtoasă 2. otravă Vezi definitia »
VIȘINÁTĂ, vișinate, s. f. Băutură preparată din vișine fermentate cu zahăr și alcool. – Vișină + suf. -ată Cf. tc. vișne. Vezi definitia »
FRIZERÍȚĂ, frizerițe, s. f. Lucrătoare care se ocupă cu bărbieritul, cu tunsul sau cu ondulatul părului. – Frizer + suf. -iță. Vezi definitia »
GÂZĂ, gâze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. – Probabil formație onomatopeică. Vezi definitia »