Definita cuvantului botă
bótă (bóte), s. f. – 1. Butoi, ciubăr. – 2. Vas de lemn, doniță. – Var. boată. Cuvînt romanic (it. botte, cf. sp. bota), intrat pe filieră orientală (ngr. μπότης, alb. bote „urcior”, bg. bota „vas de lemn”). După Miklosich, Lexicon, 49, din sl. bŭtarŭ „vatră”, „doagă”; pare însă cuvînt târziu în sl. Din per. buta „vatră”, după Popescu-Ciocănel 16. – Der. botar, s. m. (dogar); botcă, s. f. (celulă de fagure în care se dezvoltă matca; scobitură în trunchiul unui copac).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu botă
SCANDALAGIOÁICĂ, scandalagioaice, s. f. Femeie care are obiceiul să facă scandal, căreia îi place scandalul. – Scandalagiu + suf. -oaică. Vezi definitia »
bavétă (bavéte), s. f. – Bărbiță, bavețică. Fr. bavette. Vezi definitia »
HERMELÍNĂ, hermeline, s. f. (Zool.) Hermină. – Din magh. hermelin. Vezi definitia »
ANGIONEVRÓZĂ s.f. (Med.) Nevroză caracterizată prin tulburări vasomotorii. [Pron. -gi-o-. / fr. angioneurose]. Vezi definitia »
BALSAMÍNĂ s. f. plantă ornamentală originară din India, cu flori albe-roșietice sau pestrițe, la subsuoara frunzelor. (< fr. balsamine) Vezi definitia »