Definita cuvantului bou
bóu (-ói), s. m. – 1. Taur castrat. – 2. Bour. – 3. Instrument muzical popular. – 4. Tont, imbecil. – Mr., megl. bou, istr. bowu. Lat. *bŏvum, formă populară de la bŏvem (Pușcariu 213; REW 1225; Candrea-Dens., 170; DAR); cf. it. bove, bue prov. b(u)ou, fr. boeuf, sp. buey, port. boi, cat. bou. Cf. boar, bour. Dim. boișor, boulean, bouleț; boicuș s. m. (pasăre, Aegithalus pendulinus, Aegithalus castaneus).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bou
ARGÓU, argouri, s. n. Limbaj convențional al unui grup social care, spre a nu fi înțeles de restul societății, folosește cuvinte speciale (regionale și străine), dă sensuri noi unor cuvinte cunoscute etc. – Fr. argot. Vezi definitia »
cavou, cavouri, s. n. (intl.) arestul poliției. Vezi definitia »
FERODÓU s.n. Țesătură de fire metalice și de azbest folosită ca garnitură la discurile de ambreiaj, la saboții de frână etc.; metalazbest. [< fr. ferrodo – nume comercial]. Vezi definitia »
BATARDÓU, batardouri, s. n. Dig, baraj (provizoriu) așezat în amonte de diverse lucrări de fundații, reparații etc. spre a seca terenul pe care se fac aceste lucrări; p. ext. spațiul astfel delimitat. – Din fr. batardeau. Vezi definitia »
CULISÓU s.n. Culisă (2) [în DN] mică. [< fr. coulisseu]. Vezi definitia »