MĂREȚÍE s. f. 1. Faptul de a fi măreț; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect; grandoare, splendoare, fast¹. 2. (Înv. și reg.) Mândrie, semeție, trufie. – Măreț + suf. -ie. Vezi definitia »

MISTRÍE, mistrii, s. f. Unealtă de zidărie formată dintr-o lamă triunghiulară de oțel și un mâner, cu care se întinde mortarul pe zid. – Din ngr. mistri. Vezi definitia »

INVÉRSIE s.f. 1. Schimbare de semn a unui parametru fizic în funcție de altul. 2. (Fot.) Operație având drept scop obținerea unei imagini pozitive pe însăși emulsia fotosensibilă folosită la fotografiere. 3. Transformare a unei substanțe optic-active într-alta asemănătoare ca structură, dar care prezintă un efect de rotație opus. ♦ Transformarea zaharazei în glucoză prin hidroliză. [Gen. -iei, var. inversiune s.f. / < fr. inversion]. Vezi definitia »

STIMULOTERAPÍE s. f. terapie bazată pe folosirea stimulilor. (< stimul + -terapie²) Vezi definitia »

AERÁȚIE s. f. Ventilare. – Fr. aération. Vezi definitia »