Definita cuvantului preaînțelepciune
preaînțelepciúne, s.f. (înv.) înțelepciune foarte mare, deosebită (a divinității).

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu preaînțelepciune
PREVIZIÚNE s.f. 1. Prevedere, anticipare asupra desfășurării evenimentelor viitoare, folosind analiza științifică sau judecând în baza unei experiențe de viață; prognoză. 2. Enunțare a unei judecăți, a unei teorii care se bazează pe previziune (1). [Pron. -zi-u-. / cf. fr. prévision, it. previsione]. Vezi definitia »
ORIPILAȚIÚNE s.f. v. oripilație. Vezi definitia »
bíne adv. – 1. Perfect, în mod sau în cantitate satisfăcătoare. – 2. Așa cum se cuvine, potrivit. – 3. Da, într-adevăr, așa e (formulă de aprobare). – 4. (Fam.) Elegant, fercheș, arătos (cu acest sens se folosește numai ca adj.) – 5. (S.m.) Bunăstare, fericire. – 6. (S.m.) Avere, bunuri. – 7. Beneficiu (împreună cu vb. a face). – 8. Element care intră în compunerea unui anumit număr de cuvinte, pentru a exprimă ideea de „bine”: binecredincios, binevesti; în general este traducere din gr. εὐ -. – Mr. gine, megl. bini, istr. bire. Lat. bĕnĕ (Pușcariu 203; REW 1028; Candrea-Dens., 160; DAR), cf. it. bene, prov. ben, fr., sp. bien, port. bem. Der. binețe, s.f. (formulă de salut, bună ziua), de la formula de salut bine ați venit sau bine v-am găsit (pentru posibilitatea de derivare a acestui cuvînt, megl. ghineață, megl. bineață, cu suf. -eață, cf. Pascu, Beiträge, 15); binișor, adv. (potrivit, așa și așa; încet, cu băgare de seamă). Vezi definitia »
ISTECIÚNE, isteciuni, s. f. (Înv.) Istețime. – Isteț + suf. -ciune. Vezi definitia »
ABȚÍNE, abțín, vb. III. Refl. A se stăpâni, a se reține, a se înfrâna (de la...). ♦ A nu se pronunța, a nu-și exprima părerea sau votul; a se ține departe de o activitate. – Din fr. (s')abstenir (după ține). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z