MÁXIMĂ s.f. Gândire formulată concis, exprimând un principiu, o normă de conduită etc.; aforism, adagiu. [< lat. maxima, fr. maxime]. Vezi definitia »

OXIURIÁZĂ s.f. (Med.) Boală cauzată de prezența oxiurilor în organism; enterobiază. [Pron. -xi-u-ri-a-, var. oxiuroză s.f. / < germ. Oxyuriasis]. Vezi definitia »

ÍNSULĂ s.f. 1. Suprafață din scoarța Pământului mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ◊ Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. Spațiu verde în mijlocul unei străzi; refugiu. [< lat. insula]. Vezi definitia »

PERCAÍNĂ s.f. Pulbere albă cristalină, inodoră, solubilă în apă și cu o puternică acțiune anestezică locală. [Pron. -ca-i-. / < fr. percaïne]. Vezi definitia »

CHITÁNȚĂ, chitanțe, s. f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. – Din fr. quittance. Vezi definitia »