prislopí, prislopésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se nărui. 2. (despre semne, urme) a lăsa, a face. Vezi definitia »

hospí, hospésc, vb. IV (reg.) a dormi dus, a nu se trezi. Vezi definitia »

ocropí (-pésc, -ít), vb. – A uda, a stropi. Sl. okropiti (Tiktin), cf. încropi, uncrop. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

hupí (hupésc, hupít), vb. – 1. A fi flămînd. – 2. Despre fructe, a nu se coace. – Var. huchi, hulpi. Origine necunoscută. Pare a corespunde unei intenții expresive, asemănătoare cu cea a lui hap. – Der. hupoare, s. f. (zăpușeală), în legătură cu hupi ca hăbuceală cu hap. Vezi definitia »

hospí (-pésc, -ít), vb. – A dormi mult. Sl. usŭpiti (Graur, BL, VI, 147). Vezi definitia »