Definita cuvantului marnă
MÁRNĂ s.f. Rocă sedimentară formată dintr-un amestec de argilă și calcar, întrebuințată la fabricarea cimentului. [< marne, it. marna].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu marnă
muschetă (muschéte), s. f. – Armă de foc cu fitil. It. moschetta (sec. XIX). – Der. muschetar, s. m., din fr. mousquetaire; muschetărie, s. f., din it. moschetteria, fr. mousqueterie. Vezi definitia »
BÂRFEÁLĂ, bârfeli, s. f. Faptul de a (se) bârfi; vorbe răuvoitoare la adresa cuiva: bârfire, bârfă, bârfit, cancan1. – Bârfi + suf. -eală. Vezi definitia »
TÁSTĂ, taste, s. f. (Tehn.) Clapă (1). – Din germ. Taste. Vezi definitia »
PODOFILÍNĂ s. f. substanță rășinoasă din rizomul unei plante, purgativ. (< fr. podophyline) Vezi definitia »
SCOPOLAMÍNĂ s. f. alcaloid din mandragoră, cu acțiune asemănătoare atropinei. (< fr. scopolamine) Vezi definitia »