TORTURÁ, torturez, vb. I. Tranz. A supune (pe cineva) la chinuri fizice violente; a schingiui; p. ext. a supune (pe cineva) la chinuri morale; a chinui. ♦ (Despre stări sufletești) A roade, a frământa, a obseda în mod dureros. ♦ Fig. A forța, a stâlci, a poci cuvintele, stilul, limba, versul etc. – Din fr. torturer. Vezi definitia »

BISKRA (BESKRA), oraș în NE Algeriei, într-o oază la SV de Constantine; 129,6 mii loc. (1987). Nod de transport. Țesături de lînă. Prelucr. mat. prime agricole (legume, măsline, curmale). Stațiune climaterică. Vezi definitia »

chíra v. chéra. Vezi definitia »

NARÁ vb. I. tr. (Liv.) A povesti, a istorisi. [P.i. -rez. / < lat. narrare, cf. fr. narrer]. Vezi definitia »

lovitura Vezi definitia »