abuli, abulesc v. t. (țig.) a aduce Vezi definitia »

PAPILI- elem. papil(o)-. Vezi definitia »

școli, școlesc I. v. t. a instrui temeinic (pe cineva) într-un anumit domeniu. II. v. r. a se instrui, a se perfecționa într-un anumit domeniu. Vezi definitia »

hălí (-lésc, -ít), vb. – 1. A lua, a pune mîna pe. – 2. A arunca (mingea). Origine incertă. Dicționarele, fără nici o explicație pe care s-o cunoaștem, confundă acest cuvînt cu cel anterior, ceea ce nu pare posibil (hăli circulă numai în Mold. și hali mai ales în Munt.; nu se spune niciodată hali pentru sensurile lui hăli, nici invers; și, în sfîrșit, trecerea semantică de la „a mînca” la „a arunca” pare dificil de explicat). Pare a fi vorba de un cuvînt sl. (Cihac, II, 133; DAR; Candrea), cf. rut. chałyty sja „a se grăbi”, pol. galić „a arunca mingea”, din sl. galiti „a sări”. Vezi definitia »

spanciulí, spanciulésc, vb. IV refl. (reg.) a se alinta. Vezi definitia »