PATINÁJ, (2) patinaje, s. n. 1. Patinare² (1); spec. ramură sportivă care cuprinde probe practicate cu patinele² pe gheață. 2. Patinoar. – Din fr. patinage. Vezi definitia »

SETAVERÁJ s. n. (tenis, volei) raportul dintre seturile câștigate și cele pierdute. (< engl. set-average) Vezi definitia »

CLOCÁJ s. n. deformație a unei table supunse unei compresiuni în planul ei. (< fr. cloquage) Vezi definitia »

TAPÁJ s. n. Zgomot violent și confuz produs de lovituri sau de glasuri care răsună în același timp; protest zgomotos; larmă, gălăgie, scandal. – Din fr. tapage. Vezi definitia »

CODÁJ s. n. codare. (< fr. codage) Vezi definitia »