Definita cuvantului priculicia
priculiciá, pers. 3 sg. priculiciáză, vb. I (reg.; despre pricolici) a pricinui cuiva un rău.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu priculicia
CHINTESENȚIÁ vb. tr. a ridica pe cea mai înaltă treaptă a purității, a subtilității; a rafina; a sintetiza. (< fr. quintessencier) Vezi definitia »
PEÓNIA s.f. Plantă erbacee cu rădăcini în formă de tubercul și cu flori mari plăcut parfumate și colorate de la alb, roz până la roșu; (pop.) bujor. [Pron. pe-o-ni-a. / < lat. paeonia]. Vezi definitia »
BITINIA (BITHYNIA), reg. în NV Asiei Mici. Satrapie persană și apoi regat elenistic (sec. 3-1 î. Hr.). B. a devenit în 74 î. Hr. prov. romană. La Niceea, în B. a avut loc în 325 d. Hr. primul conciliu al bisericii creștine care și-a fixat dogmele, rămase valabile pînă astăzi. Vezi definitia »
MÂNIÁ, mấnii, vb. I. Refl. A se lăsa ori a fi cuprins de mânie (1), a se supăra foarte tare, a-și ieși din fire, a se înfuria. ◊ Tranz. Cele auzite l-au mâniat. [Pr.: -ni-a-] – Din mânie. Vezi definitia »
PEREIÁ vb. I. tr. A căptuși un taluz cu un strat de piatră cu pereu. [Pron. -re-ia. / < fr. perreyer]. Vezi definitia »