CĂPĂLUÍT, -Ă, căpăluiți, -te, adj. v. CĂPĂLUI. – [DAR] Vezi definitia »

POBEDÍT s. n. carbură de wolfram și cobalt, cu duritate foarte mare. (< rus. pobedit) Vezi definitia »

NEPOTOLÍT, -Ă, nepotoliți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi potolit; nestăpânit; p. ext. neîmpăcat, aprig, înverșunat. – Ne- + potolit. Vezi definitia »

învrăjmășít, învrăjmășítă, adj. (pop.) 1. certat. 2. dușmănit. Vezi definitia »

plotojít, -ă, adj. (reg.) 1. (despre obiecte de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) care a fost cârpit petic lângă petic; foarte peticit; (despre lucruri) reparat, dres. 2. (despre oameni) care umblă îmbrăcat cu lucruri peticite, zdrențuite, cu vechituri; zdrențuros. Vezi definitia »