scrociób, scrocioábe și scrocióburi, s.n. (reg.) 1. culcuș de paie în care se adăpostesc unele ursului. 4. pojghiță de gheață formată deasupra zăpezii. Vezi definitia »

HELIOFÓB, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de heliofobie; fotofob. ♦ (Despre plante) Care nu suportă lumina solară, care crește în regiuni umbrite. [Var. eliofob, -ă adj. / < heliofobie]. Vezi definitia »

XEROFÓB, -Ă, adj. (Despre organisme) Care evită terenurile uscate. (din fr. xérophobe) Vezi definitia »

scrob¹, scroburi, s.n. (reg.) 1. jumări de ouă. 2. mâncare făcută din ouă bătute, fierte cu smântână sau cu miere. 3. mâncare asemănătoare cu terciul, făcută din făină fiartă. 4. (în sintagmă) scrob de făină = făină muiată pentru pui. 5. aluat subțire din care se fac clătite sau scoverzi. 6. (la pl.) clătite. 7. aluat nedospit, frecat mărunt în palmă sau ras pe răzătoare, care se fierbe în supă în loc de tăiței; frecăței, răzălău, trahana. 8. mâncare uscată și întărită, care nu mai poate fi consumată. 9. tencuială. Vezi definitia »

LOB¹ s. m. 1. porțiune rotunjită și proeminentă a unui organ anatomic (creier, plămâni, ficat). ◊ partea inferioară a pavilionului urechii. 2. element de construcție în forma unui arc de cerc. 3. porțiune buclată a unui meandru. 4. fiecare dintre părțile în care este secționată o frunză, o petală sau sepală. (< fr. lobe) Vezi definitia »