Definita cuvantului primititură
primititúră, primititúri, s.f. (înv.) 1. intrare în posesie asupra unui lucru; primire. 2. încasare a unei datorii; datorie încasată.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu primititură
CNEMÍDĂ s. f. (ant.) jambieră de metal, jumătate de carâmb de cismă, destinată să apere gamba, la soldații greci. ( Vezi definitia »
LIGÚLĂ s. f. 1. formație membranoasă apendiculară între limb și teacă la frunzele de graminee. 2. prelungire laterală, în formă de limbă, a tubului corolei florilor la unele compozee. (< fr. ligule, lat. ligula) Vezi definitia »
SUBSECVÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi subsecvent. (< engl. subsequence) Vezi definitia »
CETĂȚEÁNCĂ, cetățence, s. f. Cetățeană. – Cetățean + suf. -că. Vezi definitia »
EXOSMÓZĂ, exosmoze, s. f. Fenomen de trecere a unui fluid printr-o membrană poroasă sub influența unei diferențe de potențial electric care există între cele două fețe ale membranei. – Din fr. exosmose. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z