CUMULÁȚIE s.f. (Rar) Cumulare, cumul. [Gen. -iei. / cf. fr. cumulation, lat. cumulatio]. Vezi definitia »

HIPEREMÍE s. f. congestie. (< fr. hyperémie) Vezi definitia »

STĂREȚÍE, stăreții, s. f. 1. Funcție, demnitate de stareț; timpul cât cineva exercită această funcție. 2. Locuința sau cancelaria starețului sau stareței unei mănăstiri. – Stareț + suf. -ie. Vezi definitia »

ACETONEMÍE s. f. Prezență anormală a acetonei în sânge, mai ales la bolnavii de diabet. – Din fr. acétonémie. Vezi definitia »

OFTALMOLOGÍE s. f. specialitate medicală care studiază fiziologia și patologia ochiului; oculistică, oftalmoiatrie. (< fr. ophtalmologie) Vezi definitia »