ROS, ROÁSĂ, roși, roase, adj. 1. Distrus (la suprafață) prin acțiunea lentă a unui agent exterior; uzat, deteriorat; subțiat, măcinat. ♦ Fig. Care a avut mult de-a face cu..., care e plictisit de..., care e consumat de... 2. Fig. Mâncat, măcinat, consumat, chinuit de... – V. roade. Vezi definitia »

MOINÓS, -OÁSĂ, moinoși, -oase, adj. (Despre timpul iernii) Umed și relativ călduros. – Moină + suf. -os. Vezi definitia »

CUARȚÓS, -OÁSĂ, cuarțoși, -oase, adj. Care conține cuarț. – Din fr. quartzeux. Vezi definitia »

BUDACU DE JOS, com. în jud. Bistrița-Năsăud; 2.676 loc. (1991). Biserică (sec. 16). Biserică (sec. 18), în satul Monariu. Biserică (sec. 15; 18), în satul Jelna. Vezi definitia »

OLOIÓS, -OÁSĂ, oloioși, -oase, adj. (Reg.) Uleios. – Oloi² + suf. -os. Vezi definitia »