DIGÉSTIE, digestii, s. f. Proces fiziologic complex prin care alimentele introduse în organism sunt transformate treptat în substanțe asimilabile; mistuire, digerare. – Din fr. digestion, lat. digestio. Vezi definitia »

BIBLIOTECONOMÍE s.f. Ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. [< fr. bibliothéconomie]. Vezi definitia »

PLANTÁȚIE, plantații, s. f. 1. Totalitatea plantelor cultivate după o anumită metodă pe un teren amenajat în acest scop. ◊ Plantație de protecție = plantație de arbori sau de arbuști făcută pentru a apăra un teren de cultură împotriva secetei, a vântului etc. 2. Mare gospodărie caracterizată prin monocultura unor plante tehnice și alimentare în condiții speciale de climă (tropicală și subtropicală). [Var.: plantațiúne s. f.] – Din fr. plantation. Vezi definitia »

HIPERFÚNCȚIE, hiperfuncții, s. f. (Med.) Activitate exagerată a unui organ. [Var.: hiperfuncțiúne s. f.] – Din fr. hyperfonction. Vezi definitia »

ALAUTOGAMÍE s. f. polenizare în două moduri diferite. (< fr. allautogamie) Vezi definitia »