ogheál, ogheáluri, s.n. (reg.) 1. plapumă, cuvertură. 2. (la pl.) țoale. Vezi definitia »

REGÁL², -Ă, regali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține unui rege, privitor la rege; regesc; p. ext. bogat, luxos, maiestuos, mândru. 2. S. n. (Livr.), Ospăț mare, bogat; banchet festiv. ♦ Eveniment deosebit (care încântă, desfată etc.). Plăcere mare; dar² plăcut. 3. Adj. (În sintagmă) ◊ Apă regală = amestec de acid clorhidric și acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile. – Din fr. régal(e), it. regale, lat. regalis. Vezi definitia »

CARICATURÁL, -Ă, caricaturali, -e, adj. De caricatură, privitor la caricatură. – Din fr. caricatural. Vezi definitia »

LOCÁL, -Ă, (1) localuri, s. n. (2) locali, -e, adj. 1. S. n. Clădire sau grup de încăperi de utilitate publică (ocupate de o întreprindere, de o instituție etc.). ♦ Sală special amenajată unde se servește publicului mâncare sau băutură; restaurant, birt, bodegă. 2. Adj. Particular și caracteristic pentru un anumit loc; privitor la un loc determinat; dintr-un anumit loc. ◊ Autorități locale = autorități care exercită funcții administrative pe un teritoriu restrâns, delimitat, potrivit împărțirii teritoriale a statului. Resurse locale = resurse ale unei întreprinderi provenind din posibilități proprii sau de pe teritoriul restrâns pe care se află ea. Tratament local = tratament care se aplică direct pe locul bolnav. Anestezie locală = anestezie făcută numai la partea corpului care trebuie supusă unei intervenții chirurgicale. 3. Adj. (Mat.) Referitor la un singur punct sau la un mic domeniu din plan sau din spațiu. – Din fr. local. Vezi definitia »

ASTRAGÁL s.n. 1. Unul dintre oasele mari ale tarsului. 2. Brâu care împodobește extremitatea superioară a unei coloane la baza capitelului. [Pl. -le, -luri. / < fr. astragale, cf. gr. astragalos]. Vezi definitia »