OMOTAXÍE s.f. (Geol.) Sincronism aproximativ a două strate care conțin aceeași formă caracteristică. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

SÉPIE, sepii, s. f. 1. Moluscă marină cu corpul oval, prevăzut cu zece brațe acoperite cu numeroase ventuze și cu o cochilie calcaroasă internă și care, când este atacată, elimină o secreție negricioasă dintr-o „glandă de cerneală”, tulburând apa din jur (Sepia officinalis). 2. (În forma sepia) Vopsea de culoare cafeniu-închis provenită din viscerele sepiei sau fabricată pe cale artificială, întrebuințată în pictură sau în grafică. 3. Desen colorat roșu-brun, realizat cu sepia (2). – Din fr. sépia, lat. sepia. Vezi definitia »

-FORÍE elem. „purtare, comportament, atitudine”. (< fr. -phorie, cf. gr. phorein, a comporta) Vezi definitia »

TEANTROPÍE s.f. (Liv.) 1. Caracter uman și divin al divinității. 2. Atribuire a unor calități umane unor divinități. [Cf. it. teantropismo < gr. theos – zeu, anthropos – om]. Vezi definitia »

ANIZOTROPÍE s. f. 1. proprietate a unui corp de a prezenta caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice etc. variate; eolotropie. 2. (biol.) însușire a unui organ de a reacționa diferit la excitații externe. (< fr. anisotropie) Vezi definitia »