TREIERÁT s. n. 1. Faptul de a treiera; treier, treieriș. 2. Timpul când se treieră; treier, treieriș. [Pr.: tre-ie-] – V. treiera. Vezi definitia »

SINISTRÁT, -Ă adj., s. m. f. (persoană, regiune) care a suferit pagube însemnate în urma unei calamități. (< fr. sinistré) Vezi definitia »

NEARTICULÁT, -Ă, nearticulați, -te, adj. 1. (Fon.; despre sunete) Care nu este articulat; (despre cuvinte) pronunțat neclar, îngăimat. 2. (Gram.) Care nu este însoțit de articol (hotărât); în care cuvintele nu sunt însoțite de articol (hotărât). 3. (Fiziol.) Care nu este format din articulații, care nu are articulații. [Pr.: ne-ar-] – Ne- + articulat. Vezi definitia »

luxat, -ă, luxați, -te adj. 1. v. lucrat. 2. demis din funcție, importantă. Vezi definitia »

pare(suna)adevarat fara a fi in realitate (sensul principal al cuvintului <specious> in limba engleza) Vezi definitia »